Diagnostic cancer esofagian

Semnele clinice cancer esofagian

Esofagul, fiind un organ ingust si lung, genereaza semne clince de boala precoce. Astfel putem intalni : disfagia (adica dificultatea de a inghiti, incepe pentru bolurile solide apoi se extinde si la cele mai moi si lichide in final), durerea retrosternala (in spatele sternului), scaderea in greutate, raguseala si tusea cronica, lipsa poftei de mancare, indigestia si arsurile retrosternale. Acestea sunt semne curente ale cancerului esofagian, dar si ale altor boli. Consultati medicul la aparitia si persistenta acestor semne.

Diagnostic cancer esofagian

Testele imagistice, radiologice. Diagnosticul cancerului esofagian se stabileste in special prin testele imagistice, radiologice, care folosesc campuri magnetice sau unde sonore si substante radio-opace pentru ca medicul sa poata vizualiza esofagul. Sunt utile si examinarile radiologice digitale. De asemenea, endoscopia digestiva superioara este un examen foarte util.
Testele pot fi efectuate pentru a identifica o zona canceroasa, pentru a vedea daca boala s-a raspandit, pentru a se stabili daca tratamentul este eficient (pentru a urmari evolutia pacientului sub tratament), dar si pentru a identifica eventualele semne de recurenta dupa aplicarea tratamentului.

Tranzitul baritat. Poate evidentia leziuni esofagiene chiar si mai mici. Orice pacient care are dificultati la inghitire poate incepe examinarea digestiva superioara cu acest test.

Tomografia computerizata. Acest test utilizeaza raze X pentru a produce imagini transversale sau sagitale detaliate ale corpului. Spre deosebire de o radiografie, o scanare CT creeaza imagini detaliate ale tesuturilor moi si ale organelor din corp. Nu este obligatorie folosirea substantelor de contrast. Examenul CT nu este folosit pentru diagnosticul formelor incipiente de cancer esofagian. In cazul in care se face cu substanta de contrast, informati medicul despre eventuale alergii.

Imagistica prin rezonanta magnetica. Scaneaza si furnizeaza imagini detaliate ale tesuturilor moi din organism, respectiv ale esofagului, insa utilizand alt fel de unde decat CT. Computerul traduce modelul undelor radio emise de tesuturi intr-o imagine foarte detaliata a unei parti a corpului.

Tomografia cu emisie de pozitroni. Este un test imagistic in cadul caruia este injectata intravenos o cantitate mica de zahar cu proprietati radio-opace. Celulele canceroase din organism sunt in crestere rapida, astfel incat acestea absorb cantitatile de zahar radio-opac. Dupa aproximativ o ora, o camera speciala creeaza o imagine a zonelor cu radio-opacitate din organism. Acest tip de scanare poate fi utilizat pentru a identifica prezenta metastatzelor.

Endoscopia. Un endoscop este un tub flexibil, subtire, cu o camera video si cu lumina la capat, ce este introdus in esofag prin gura. Aceasta manevra se face cu anestezie generala. Endoscopia superioara este un test important pentru diagnosticarea cancerului esofagian. Cu aceatsa tehnica se poate examina tubul digestiv pana in duoden.
In cazul in care cancerul esofagian blocheaza trecerea prin esofag, anumite instrumente pot fi folosite pentru a mari deschiderea si pentru a ajuta alimentele si lichidele sa ajunga la stomac.

Endoscopia cu ultrasunete. O sonda care emite unde sonore este introdusa in gat si in esofag. Sonda trimite undele de sunet, pe care computerul le transforma in imagini. Acest test este foarte util in determinarea marimii si profunzimii pana la care s-a dezvoltat un cancer esofagian. Aceasta poate stabili daca ganglionii limfatici din apropiere au fost afectati de cancer.

Bronhoscopia. Se realizeaza pentru a vedea daca boala s-a raspandit in aprpoiere la trahee sau bronhii. Pentru acest test, bronhoscopul (tub subtire asemnantor oricarui endoscop) este trecut prin gura sau prin nasul pacientului spre trahee si bronhii. Pacientul va fi anesteziat inainte de inceperea procedurii.

Testarea de laborator a probelor prelevate pentru o biopsie. Se face prin prelevarea unor fragmente mici de tesut. Daca exista cancer, un specialist va determina tipul (adenocarcinom sau cu celule scuamoase) si stadiul cancerului.

Testarea genetica. Unii pacienti care sufera de cancer esofagian prezinta cantitati mai mari ale unei proteine denumite HER2 pe suprafata celulelor canceroase, proteina ce ajuta celulele canceroase sa creasca.

De asemenea, medicul poate recomanda si alte teste de sange pentru a se asigura ca ficatul si functiile renale sunt normale. Se poate recomanda si o electrocardiograma (EKG) si o ecocardiografie cu consult cardiologic, in special in cazul in care urmeaza ca pacietul sa fie supus unei interventii chirurgicale.


Va recomandam sa citit si articolul Tratament cancer esofagian.


Atlas de Patologie Chirurgicala
Primul atlas de patologie chirurgicala din Romania. Realizat in anii '90 in colectivul de chirurgi, internisti si diabetologi din Spitalul Clinic "Ion Cantacuzino" (carora le multumesc din nou si pe aceasta cale). Atlasul aduna mai multe cazuri de pacienti ce ilustreaza demonstrativ patologia chirurgicala generala cel mai des intalnita. Editat in limbile romana si engleza atlasul descrie pacientii inainte, intra si postoperator.
Am iubit mult acest atlas! Cred ca iubirea aceea a crescut, dar nu stiu unde a ajuns, i-am pierdut urma !
Remember profesor dr Dan Radulescu un promotor si sustinator inrait al acestui proiect.
Atlas de patologie chirurgicala