Semne si simptome:
- sangerarea este cel mai comun simptom al cancerului rectal;
- modificarile tranzitului intestinal: diaree, constipatie, modificare a calibrului si formei scaunului;
- durere abdominala colicativa si balonare (ocluzie intestinala);
- modificari ale diurezei in cazul in care cancerul invadeaza vezica urinara;
- perforatia, icterul prin metastaze hepatice.
Multe cancere rectale nu produc niciun simptom si sunt descoperite la examinarea digitala sau proctoscopica de rutina.

Factori de risc : dieta, alcoolul, fumatul, acizii biliari, factorii ereditari, polipoza adenomatoasa ereditara, cancerul colorectal nonpolipozic ereditar si bolile intestinale inflamatorii ( colita ulcerativa si boala Crohn), colecistectomia efectuata anterior, iradierea, factori genetici.

Explorari paraclinice:
Analize de laborator, Radiografia abdominal simpla, Clisma baritata cu dublu contrast sau simpla, Computer Tomograf, Rectosigmoidoscopia, Ultrasonografia, Markeri tumorali (antigenul carcinoembrionic).

Tratament:
• Chirurgical – clasic: rezectia abdomino-perineala cu sacrificarea aparatului sfincterian – amputatia de rect, rezectie abdominotransanala cu coborare si rezectiile anterioare fiind operatii ce conserva aparatul sfincterian;
– laparoscopic (procedurile sfincteriene);
• Radioterapia – adenocarcinoamele rectale sunt sensibile la terapia de iradiere, aceasta poate fi aplicata preoperator, intraoperator si postoperator, cu sau fara chimioterapie;
• Chimioterapia – 5-fluorouracil

Prognostic:
Recurenta locala este mai frecventa in cancerele rectale decit in cele colonice. Boala reapare la 5-30% dintre bolnavi in primul an de la chirurgie.

Semnele si simptomele cancerului de colon sunt:
- Modificarile tranzitului intestinal: diareea sau constipatia, precum si modificarea consistentei scaunului pe o perioada mai mare de timp;
- Sangerarea rectala sau prezenta de sange in scaun;
- Disconfortul abdominal persistent – crampe, balonari sau durere;
- Senzatia de evacuare incompleta a continutului intestinal dupa defecatie;
- Slabiciunea musculara si fatigabilitatea;
- Scaderea ponderala marcata fara o cauza aparenta.
Multi dintre pacientii cu cancer de colon nu prezinta simptome in stadiile incipiente ale bolii.

Cauze:
1. Modificarile precanceroase de la nivelul colonului
Cancerul de colon debuteaza deseori sub forma unor aglomerari de celule precanceroase, numite polipi. Acestia sunt situati la nivelul mucoasei ce captuseste intestinul gros.
2. Mutatiile genetice mostenite care cresc riscul de a face cancer de colon
Mutatiile genetice transmisibile nu inseamna ca o persoana va dezvolta inevitabil cancer de colon, ci doar ca riscul este mai ridicat.
3. Polipoza adenomatoasa familiala
Este o afectiune rara care determina aparitia de mii de polipi pe mucoasa intestinului gros si a rectului. Persoanele cu polipoza adenomatoasa familiala au un risc crescut de a dezvolta cancer de colon inaintea varstei de 40 de ani.
4. Cancerul colorectal nonpolipozic ereditar
Numit si sindromul Lynch, creste considerabil riscul de cancer colonic inaintea varstei de 50 de ani.
Diagnosticare – testare genetica.

Factori de risc:
Varsta inaintata (>50 ani), rasa neagra, istoricul personal de cancer colorectal sau polipoza colonica, afectiuni intestinale inflamatorii (boala Crohn), sindroame genetice precanceroase, istoricul familial de
cancer colorectal sau polipoza colonica, dieta saraca in fibre si bogata in grasimi, diabetul, obezitatea, sedentarismul, fumatul, alcoolul etilic, radioterapia.

Varicocelul de volum moderat nu produce nici o simptomatologie.
Ca simptome putem gasi: tumefactie (marire de volum) mai mult sau mai putin importanta a scrotului, scrot alungit, asimetric, jena scrotala, greutate la nivelul scrotului, partea bolnavă atârnă flască. La palpare simtim “rasucirea intre degete a unor intestine de pasare” sau „sac plin cu rame”.

Diagnosticul se pune clinic pe baza caracteristicilor descrise mai sus si paraclinic ‹evidentierea refluxul venos: eco Doppler spermatic (Valsalva), flebografie›. Este important de diferentiat cauza primara sau secundara a varicocelului.
Evolutia poate fii extrem de lenta sau cu tulburari trofice ale testicolului si tegumentului scrotal. Lipsa de igiena poate duce la flebita spermatica, tromboze definitive.

Tratamentul este eminamente chirugical. Indicaţii pentru cura chirurgicală: volum mare, senzaţii subiective importante, sterilitate sau oligospermie.

Variante de operaţii:
- LAPAROSCOPICE(de electie): ligatura/clipare vene spermatice în segmentul iliac;
- CLASICE: operatia Ivanisseich, Palomo;
- MICROCHIRURGICALE: anastomoza venei spermatice la vena epigastrică inferioara.
Cura laparoscopica a varicocelului consta in ligatura venelor spermatice dupa izolarea acestora la nivel iliac. Abordul acestora se poate face transperitoneal sau retroperitoneal cu ajutorul instrumentelor prin 2-3 incizii de maxim 1 cm fiecare la nivelul abdomenului. Fata de metodele clasice prezinta avantajul recuperarii rapide a pacientului cu o perioada de spitalizare de 24-48 ore, si o rata de complicatii mai mica.

Tipuri histologice: cel mai frecvent – adenocarcinomul; limfoamele – cancere care prind sistemul limfatic, sarcoamele – cancerele tesutului conjunctiv.

Frecventa: incidenta a scazut in ultimul secol, ramanand totusi o importanta cauza de deces in tarile in curs de dezvoltare. In ultimii ani numarul de cazuri a ramas constant, mortalitatea scazand insa semnificativ.

Anatomic: a crescut numarul cancerelor situate la jonctiunea eso-gastrica(limita dintre esofag si stomac), scazand numarul celor din portiunea invecinata intestinului subtire.
Simptome: frecvent asimptomatic. Atunci cand exista, simptomele sunt de tip dispeptic: discomfort abdominal sau indigestie, balonare imediat dupa masa, greata, inapetenta (lipsa poftei de mancare), arsuri in regiunea abdomenului superior si scadere in greutate.
In cancerul gastric avansat: durere abdominala, voma, pierdere in greutate fara o cauza aparenta, sange in scaun (mai frecvent scaun negru – cu sange digerat), icter (ingalbenirea albului ochilor si a pielii), ascita (marirea abdomenului prin acumulare de lichid), dificultati la inghitire.

Investigatii:
-examenul clinic general si anamneza (evidentiaza semnele si simptomele ca si antecedentele personale si heredocolaterale, palparea poate decela tumora in stadiile avansate);
-biochimia sanguina (analizele de sange) inclusiv markerii tumorali (CA-125, hCG);
-ecografia abdominala, radiografierea toracelui – cu scopul decelarii metastazelor;
-examenul endoscopic (vizualizeaza mucoasa esofagului, stomacului si a duodenului cu ajutorul unui tub subtire cu camera video introdus prin gura in esofag – se poate recolta biopsie din zonele suspecte);
-examenul materiilor fecale – identifica sangele in scaun;
-radiografia baritata: inghitirea unei suspensii de bariu si radiografierea abdomenului sau tranzitul baritat – arata trecerea substantei baritate din esofag in stomac si apoi in duoden (radioscopic);
-tomografia computerizata (CT) – arata imagini detaliate ale organelor din regiunea examinata pe sectiune, se poate injecta sau inghiti substanta de contrast; PET (tomografia cu emisie de pozitroni).

Prognostic (probabilitatea recuperarii) si tratament – depind de stadiul bolii (daca afecteaza numai stomacul sau e diseminat si in alte organe) si de starea generala a pacientului.

Stadializare:
-stadiul 0 – tumora e limitata doar la nivelul mucoasei;
-stadiul IA – tumora depaseste mucoasa dar nu ajunge la stratul muscular; IB – tumora depaseste mucoasa si s-a extins la maxim 6 ganglioni din vecinatate sau la stratul muscular fara a prinde ganglionii.
-stadiul II -tumora depaseste mucoasa si prinde 7-15 ganglioni invecinati sau invadeaza stratul muscular si prinde maxim 6 ganglioni invecinati sau tumora ajunge la stratul seros fara a invada ganglionii invecinati;
-stadiul IIIA – tumora ajunge in stratul muscular si prinde 7-15 ganglioni invecinati sau ajunge la stratul seros si prinde maxim 6 ganglioni invecinati sau tumora invadeaza organele invecinate dar fara a prinde ganglionii si fara a fi metastazata (fara diseminari la distanta); IIIB– tumora depaseste seroasa si prinde 7-15 ganglioni invecinati.
-stadiul IV – tumora invadeaza organele din jur si cel putin 1 ganglion invecinat sau invadeaza mai mult de 16 ganglioni invecinati sau e diseminata la distanta (metastaze).

Tratament: sunt folosite 4 tipuri de tratament: chirurgical (clasic sau laparoscopic); chimioterapia (foloseste medicamente care distrug celulele canceroase, acestea putandu-se administra sistemic – circula in tot organismul sau regional – sunt injectate in anumite organe si actioneaza local); radioterapia (foloseste radiatii capabile sa distruga celulele camceroase); terapia biologica (foloseste substante produse de organism sau sintetizate in laborator cu scopul de a intari sistemul imun in lupta cu cancerul).
Tratamentul se poate face in scop curativ – implica extirparea chirurgicala a stomacului (totala sau subtotala eventual cu o portiune din esofag, in functie de localizarea tumorii) si chimio/radioterapie, pre/postoperator.
In stadii avansate(metastaze la distanta sau invazia locala a unor organe si structuri vitale) tratamentul se face in scop paliativ pentru ameliorarea calitatii vietii pacientului ( pentru a ameliora durerea, a opri sangerarile, a restabili continuitateatea tubului digestiv) folosind metode chirurgicale, radioterapie sau chimioterapie.

Pentru prevenirea varicelor (mai ales la cei predispusi) se recomanda: repaus asezat periodic, evitarea expunerii la surse mari de caldura, gimnastica medicala, purtarea de ciorapi elastici, evitarea ortostatismului prelungit, scaderea in greutate.

Tratamentul curativ este numai chirurgical. Diagnosticul clinic este relativ usor iar cel paraclinic are la baza in special Echografia Doppler. Tratamentul VH este medical prin scleroterapie (modalitate cu putine indicatii in ziua de azi) si chirurugical crosectomie, extirparea safenei, flebectomii, ligatura vaselor comunicante. Aceste tipuri de interventii presupun incizii mari delabrante si smulgeri ale venelor bolnave , modalitate care frecvent naste complicatii redutabile cum ar fi hematoamele (sangerare postoperatorie).
O modalitate moderna de a efectua tratamentul chirurgical al VH este tratamentul endovenos prin unda laser. Tehnologia, de ultima generatie, se bazeaza pe utilizarea terapiilor cu lumina inteligenta si a fost achizitionata de Spitalul Dimitrie Gerota si pusa in aplicare in sectia de chirurgie incepand cu anul trecut. Instruirea si perfectionarea personalului medical s-a facut prin participarea la cursuri si congrese interne si internationale.
Tehnica consta in introducerea unui cateter subtire (prin punctie si nu prin taietura) in lungul venelor bolnave si distrugerea lor cu ajutorul unei unde laser. Astfel vena ramane fizic pe loc dar numai este permeabila si in scurt timp devine invizibila la tegumente. Procedura se efectueaza cu anestezie
locoregionala si se preteaza la spitalizarea de 24 de ore.
Durerile postoperatorii sunt minime iar recuperararea dureaza cateva zile.

Avantajele acestui sistem de administrare a medicatiei injectabile sunt:
-Acces intravenos rapid in urgentele majore
-Acces intravenos facil la pacientii care nu au un sistem venos superficial bine reprezentat
-Se poate administra orice fel de medicatie: antibiotice, perfuzii saline, vitamine, medicatie citostatica.
-Se poate administra orice cantitate de lichide este necesara
-Mentenanta facila
-Montarea acestui cateter este gratuita
-Punctia nu este dureroasa
-Montare usoara anestezie locala

Dezavantaje nu exista.

Membrana acestor camere implantabile este astfel conceputa incat sa permita mii de punctii.

VOLVULUS SIGMOIDIAN. Pacientii prezinta dureri abdominale mai ales sub forma de crampe, distensie si constipatie. Multi pacienti afirma in istoric aceste simptomatologii. Diagnosticul paraclinic se pune prin radiografie abdominala simpla (efectuata in ortostatism) si prin irigografie. Tratamentul este numai chirurgical, posibilitatile de reducere prin manevre endoscopice fiind dificile si rar posibile.

BOALA DIVERTICULARA A COLONULUI (DIVERTICULOZA). Cuvantul diverticul este folosit pentru a descrie un sac anormal sau o punga ce iese din peretele unui organ cum ar fi colonul. Boala este prezenta la aproximativ 75 % din populatia trecuta de 80 de ani. Complicatii posibile: infectia care va genera diverticulita, peridiverticulita si sangerarile rectale, peritonita, abces peritoneal, fistula colonica. Diagnosticul se pune prin endoscopie si examen computer tomograf. Tratament: Diverticulita necomplicata, medicatie antialgica si antibiotice pt 7-10zile. Diverticulita complicata se trateaza numai chirurgical.

INCONTINENTA ANALA este definita ca inabilitatea de control a eliminarii continutului rectal. Poate avea cauze mecanice (rupturi in urma nasterii), infectioase (supuratii anoperineale incorect tratate) sau cauze neurologice. Tratamentul chirurgical foloseste diferite tehnici operatorii care mentin orificiul anal inchis.

STENOZA ANALA este cel mai des aparuta dupa operatii pe regiunea anoperineala incorect facute, se trateaza numai chirurgical.

PROLAPSUL RECTAL este protuzia rectului sau chiar a sigmoidului prin anus.Apare la varstnici si tratamentul este numai chirurgical.

BOALA HEMOROIDALA. Hemoroizii pot fi interni sau externi. Simptomatologia hemoroizilor poate fi: durere si sangerare dupa scaun, scurgeri mucopurulente, incontinenta anala. Boala poate ascunde un cancer rectal sau colonic. Tratament: la prima sau a doua manifestare, boala raspunde la tratament medicamentos (dieta cu fibre, evitarea constipatiei, crème si unguente locale). Tratamentul chirurgical: ligatura cu banda elastica, scleroza, excizia chirurgicala. Complicatii: tromboza hemoroidala, permite tratamentul chirurgical numai daca pacientul se prezinta la doctor in primele 48 de ore de la debut.

FISURA ANALA. Solutie de continuitate a mucoasei anale, situata 90% din cazuri catre posterior. Diagnostic: durere dupa eliminarea scaunului, rectoragii. Boala trebuie diferentiata de boala CROHN si de tuberculoza anala, de abcese, fistule, herpes anal. Boala se trateaza medical, rata de succes a tratamentului medical nu depaseste 40% dintre pacienti. Tratamentul chirurgical are o rata de succes de 90-95% dintre pacienti si consta in sfincterotomie.

INFECTIILE ANOPERINEALE pot fi abcese, fistule sau flegmoane anoperineale. Semnele clinice sunt durere, constipatie, scurgeri purulente, febra. Tratamentul este numai chirurgical.

FISTULA RECTOVAGINALA este o comunicare intre rect, proximal de linia dintata, si vagin. Simptomul caracteristic este pierderea de gaze si materii fecale prin vagin. Tratamentul este intotdeauna chirurgical.

BOALA PILONIDALA este o boala dezvoltata prin cresterea anormala a firului de par, mai ales in regiunea post sacrala (interfesiera) . Boala poate fi congenitala. Tratamentul este numai chirurgical si consta in incizie, drenajul si evacuarea sinusului pilonidal corespunzator.

CANCERUL DE COLON SI DE RECT poate fi cauzat de dieta si expunerea la factori carcinogenetici. Boala poate avea si cauza genetica. Semne si simptome: sangerarile anale, scurgerile mucopurulente prin scaun, alternanta constipatie cu diaree, scaderea in greutate. Diagnostic: tuseul rectal, colonoscopia, irigografia, computer tomograf. Sunt considerati pacienti cu risc pacientii trecuti de 50 de ani cu colita ulcerativa, boala CROHN sau antecedente de cancer colorectal in familie. Tratamentul este numai chirurgical. Interventia operatorie ridica tumora si portiunea din colonul sanatos adiacent restabilind sau nu tranzitul intestinal normal.

TUMORILE BENIGNE ALE COLONULUI. Proliferari nemaligne ale mucosei colonice pot aparea oriunde pe suprafata colonului. La dimensiunea de 1-2 cm, pot fi tratati endoscopic prin colonoscopie. Cand sunt mai mari interventia chirurgicala se impune.

Decorul din Salonul de Recepții al Palatului Parlamentului, atmosfera de gală, precum și spiritul de sărbători, dar mai ales faptul că m-am întâlnit cu vechi colegi de breaslă, au făcut din seara de miercuri, una dintre cele mai reușite seri din domeniul medical. Și toate acestea datorită organizării de excepție.

Consider că un eveniment de o asemenea anvergură este mai mult decât binevenit în contextul sistemului medical actual și subestimării capacităților medicilor din România. Gala Sănătății este un eveniment așteptat, râvnit și necesar care conduce la coeziunea corpului medical și reprezintă în același timp o sămânță de speranță că această meserie va fi mai apreciată în România.

Câștigarea Premiului pentru Inovație în Educația Medicală a fost o adevărată onoare pentru mine. Atunci când m-am decis să mă implic în proiectul educațional Explore Medicine TV, am avut speranța că prin împărtășirea experienței mele voi ajuta rezidenții și medicii specialiști. Se pare că am reușit din moment ce am fost premiat pentru implicarea mea în acest proiect, iar acest lucru nu poate decât să mă bucure și să mă motiveze și mai mult de acum încolo.

Le mulțumesc organizatorilor pentru că ne-au oferit o seară atât de plăcută, de reuniune și apreciere a corpului medical. De asemenea, le urez mult succes în viitoarele proiecte inovatoare pe care le vor derula!

http://www.gmc-uk.org/guidance/good_medical_practice/index.asp

http://picasaweb.google.com/laurentiubelusica

DACA DORITI SA VIZUALIZATI ALTE FOTOGRAFII SAU  FILME MEDICALE DIN COLECTIA MEA (PESTE 2000) MI LE PUTETI SOLICITA INAINTE CA EU SA LE PUN PE SITE.